| crys | Дата: Marţi, 03.01.2012, 01:57 | Сообщение # 1 |
 Лейтенант
Группа: Prieteni
Награды: 1
Репутация: 0
Статус: Offline
| Imediat după proclamarea independenței, au apărut concomitent o mișcare a româno-moldovenilor majoritari, care sprijinea reunificarea Republicii Moldova cu România și mișcări potrivnice care sprijineau fie unirea cu Rusia sau cu Ucraina, fie despărțirea unor teritorii (Transnistria, Găgăuzia) de Moldova. Cele din urmă (forțele secesioniste) au proclamat unilateral independența teritoriilor respective. în 1992, Republica Moldova a încercat să-și stabilească suveranitatea prin forța armelor în stânga Nistrului, dar a fost împiedicată de ruși, prin armata < 14-a a Rusiei. În martie 1994, un referendum a prezentat ca rezultat, că marea majoritate a votanților preferă independența, deși este considerat că ar fi fost falsificat de către pro-ruși, în defavoarea unei reuniri a Republicii Moldova cu România.
În urma alegerilor parlamentare din data de 5 Aprilie 2009, Partidul Comunist din R.Moldova (pro-sovietic) a câștigat 50% din voturi, urmat de cǎtre Partidul Liberal cu 13% și Partidul Liberal Democrat cu 12%.
Arborarea drapelului UE pe clădirea Parlamentului la 7 aprilie 2009
La 7 aprilie 2009 zeci de mii de protestatari, în mare parte tineri, au protestat în Chișinău, acuzând guvernul comunist de fraude electorale. Protestele pașnice au trecut la violență datorită provocatorilor, infiltrați în mulțime. Au fost atacate și ocupate clǎdirile Parlamentului și Președenției.[11] Actele violente au fost condamnate de cǎtre OSCE.[12]. Conform Realitatea TV, Ministerul de Interne moldovean a anunțat cǎ peste 100 de polițiști au fost răniți în confruntări[13], iar pe 8 aprilie au fost arestate 193 de persoane.[14] S-au înregistrat 3 victime:Valeriu Boboc, Eugen Țapu si Ion Țâbuleac, iar numeroase persoane au fost maltratate în arestul poliției.[15]
Vezi și: Protestele de la Chișinău din 2009
Partidele de opoziție au blocat de două ori alegerea candidatului comunist la funcția de președinte ceea ce a dus la dizolvarea parlamentului și organizarea de alegeri anticipate pe 29 Iulie 2009, la care Partidul Comuniștilor se plasează din nou pe primul loc, dar nu obține majoritatea, partidele de opoziție (PL, PLDM, AMN și PDM) putând forma noul guvern. Opoziția a format noul guvern de dreapta și a încercat să aleagă președintele, unicul candidat la funcția de președinte fiind Marian Lupu, actualul președinte al PDM, PCRM nu a înaintat nici un candidat. Au avut loc două încercări de a alege președintele și ambele au fost boicotate de către PCRM.
|
| |
| |
